Conferința Future of Media a început în forță, cu Petrișor Obae trasând noile trenduri în TV și radio. Chiar dacă nu prea interesează pe nimeni (din cei care folosesc zilnic internetul), trebuie să ne gândim la industria de televiziune ca la un burete care absoarbe bugete de advertising și ca la primul canal unde un brand poate să investească pentru a se promova.

FutureOfMedia

Daca ne gândim la TV, este clar că ne gândim și la ProTV, unul din marii jucători din piață, cel care “dă trendul”. Ce mi-a plăcut în toată această prezentare a fost sublinierea faptului că Antena 1 putea să fie oricând ProTV în această vară, dar lansarea noii grile a fost doar praf în ochii publicitații. De ce? Pentru că Antena 1 a promis câteva emisiuni de top, a atras bugete cu promisiunea că acestea vor fi la primul sezon și au sfârșit în concedierea masei de oameni venite de la ProTV.

Această lecție a fost dată de puterea brandului “impunător” în această mică piață din România, în care “publicul nu e chiar atât de prost” (Petrișor Obae). Până la urmă, puterea brandului se vede în calitatea conținutului. Dacă investiția în publicitate este suficient de mare, trustul de televiziune va investi la rândul său și mai mult în filme și în emisiuni de top.

Conform paginademedia.ro, în acest an au fost difuzate 6,5 milioane de reclame. Pe lângă advertising-ul clasic, o altă formă de publicitate a început să își facă simțită prezența încă de pe vremea serialului “La bloc” (sau cel puțin acolo se vedea destul de intruziv) – Product placement-ul.
Nu știu cât de deranjat ești tu, dar eu simt că brandul îmi intră efectiv în sufragerie și mă înțeapă cu logo-ul în ochi. Îmi place că Petrișor a spus lucrurilor pe nume și anume că “un product placement eficient este unul subtil”.

Nu numai în televiziune, ci și în online și în print, publicitatea trebuie să susțină calitatea și nu cantitatea. Dacă mai multe emisiuni care promovează anumite valori ar fi sponsorizate (nu, nu vorbesc despre “Florin Valoare” sau “Mireasmă pentru finul meu”), calitatea ar fi cea care educă un consumator și îi pune rotițele în funcțiune, altfel, va ajunge să își prăjească neuronii în fața emisiunilor de genul “Normă pentru mamă”.

Bineînțeles, Petrișor s-a legat și de jurnaliști și a dat ca exemplu de “așa da” site-uri precum www.petreanu.ro și menționat că online-ul nu este doar un loc în care jurnaliștii se retrag. Ei sunt creatori de conținut valoros și citit de oameni care văd aceste bloguri ca pe niște ziare online. Ei își dau cu părerea și sunt ascultați.

Din punctul meu de vedere, viitorul televiziunilor nu vine neapărat din conținutul dezvoltat sau din sursele din care vor emite, ci din punct de vedere consum de publicitate. Acele cifre de milioane din anii trecuți vor fi privite mai în amănunt și vor fi create calupuri publicitare în funcție de nișă. Mai exact, doar anumiți clienți vor plăti publicitate direct pe TV, o parte pe site-urile televiziunilor care emit online conținutul lor și alții către serviciile pay-per-view. Vor fi create micro-audiențe, cărora li se vor livra doar anumite reclame, dezvoltate special pentru fiecare public în parte.