PARTEA I: Expozitiunea

Relatia mea cu Social Media a inceput in felul urmator: “Facebook….nu! Nu o sa am niciodata un cont!’; a continuat cu “Twitter…NU! Am spus NU! Nu o sa imi fac un cont nici sa fiu platit!”. Nu intelegeam, nu imi doream sa inteleg si nici nu ma interesa.

Iata-ma dupa 3 ani! Adrian Stefanescu, cel care este platit sa lucreze cu Facebook, Twitter si alte retele de socializare. Tot ce am facut si practicat este realizat pe cont propriu, cu 2 job-uri si un master in acelasi timp si alte incercari de afirmare. Doar sunt am fost student in Romania! In loc sa invat, mai bine ma apucam de altceva (ce imi oferea satisfactie).

PARTEA a IIa: Intriga

Ca orice student la Psihologie, mi-am dat seama ca trebuie sa ma apuc de altceva! Am ales publicitatea. Numeroasele incercari de a face ceva in acest domeniu m-au impins catre o sfera destul de frageda pentru acel moment din viata unui “padawan”. Am reusit sa organizez, alaturi de colegii mei de master, doua conferinte cu si despre publicitatea din Romania: AdVintage si AdCommunism. Erau incercari de afirmare din partea unor oameni creativi ce doreau sa ofere altceva-ul necesar unor neinitiati in domeniu si sa se afirme din punct de vedere publicitaro-personal.

Atunci mi s-a aprins becul. Atunci mi-am dat seama ca pot sa imi fac planuri, ca stiu in ce domeniu vreau sa lucrez si ca, daca ma tin de treaba, voi avea destule motive sa ma trezesc dimineata cu satisfactia zilei de ieri.

PARTEA a IIIa: Desfasurarea actiunii

Partea asta imi este cel mai greu sa o scriu. Trebuia sa am si un inceput. Trebuia sa las in urma celelalte articole de pe blogul vechi si sa o iau de la capat. Nu putea transfera articolele, gandurile de atunci si lucrurile de la trecut…la prezent. Nu voi intra in detalii. Nu imi voi spune motivele, aspiratiile, pasiunile, defectele… Cert este faptul ca imi place sa pun pasiune in ceea ce fac. Nu pot trai fara pasiune si implicare. Nu sunt pe principul “mercenar” doar pentru a imi rezolva treaba. Trebuie sa iubesc ceea ce fac!

Lucrez in Social Media de 3 ani. Consider ca s-a adunat niscaiva experienta. Istoria abia incepe sa se scrie.

La povestea asta nu am punct culminant si deznodamant. Nu acum! Mai sunt multe de spus si de facut. Pasul facut de mine este unul mic pentru online-ul romanesc, dar imens pentru piticii frustrati de pe creierul meu care tropaie de fiecare data cand au ocazia.

Acesta este un blog usor, “de cafea”, cu ceva intelesuri ascunse printre randuri. Este ca becul din camera – aprins in cea mai insorita zi.